Să alegem o viaţă curată!

Știu că desfrâul este păcat şi totuşi am greșit cu bună ştiinţă. Oare mai este iertare
pentru mine? Sau mai pot fi mântuit? Vă rog mult să-mi răspundeţi la această întrebare, ținând cont de textul: „Căci, dacă păcătuim cu voia, după ce am primit cunoştinţa adevărului, nu mai rămâne nici o jertfă pentru păcate, ci doar o aşteptare înfricoşată a judecăţii şi văpaia unui foc care va mistui pe cei răzvrătiţi”

(Evrei 10, 26).
(întrebare adresată de către Bogdan)

Dragă frate, mulţumim că ai apelat la ajutorul nostru, vom încerca să-ţi dăm un răspuns care să te lămurească. Întreaga operă de mântuire a neamului omenesc este sub purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Care ne ajută să atingem scopul final al călătoriei noastre pământeşti, adică mântuirea. Sfânta Scriptură ne dă nenumărate exemple în care omul este pedepsit pentru căderea sa şi ştim bine că plata păcatului este moartea (Romani 6, 23). În Vechiul Testament se spune: „Oare voiesc Eu moartea păcătosului, zice Domnul Dumnezeu – şi nu mai degrabă să se întoarcă de la căile sale şi să fie viu?” (Iezechiel 18, 23), şi în continuare spune „Lepădaţi de la voi toate păcatele voastre cu care aţi greşit şi vă faceţi o inimă nouă şi un duh nou. De ce să muriţi voi…?” (Iezechiel 18, 31). În Noul Testament avem cazul Cuvioasei Maria Egipteanca, pomenită în Duminica a V-a din Postul Mare, în care se arată drumul ei de la desfrânare la sfinţenie. Ea s-a „îndulcit” de acest păcat timp de 17 ani, după care, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, s-a dus în pustie şi s-a pocăit!

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a murit pe cruce, luând astfel asupra Sa toată pedeapsa pe care noi o meritam! Moartea lui a adus iertarea păcatelor pentru întreaga omenire. “El este jertfa de ispăşire pentru păcatele noastre, dar nu numai pentru păcatele noastre, ci şi pentru ale lumii întregi” (I Ioan 2, 2). Iertarea păcatelor tale este posibilă dăcă îţi pui nădejdea în Iisus Hristos şi în Jertfa Sa. Trebuie să fii încredințat că anume Taina Spovedaniei te poate curăţa. De rând cu lacrimile de pocăinţă să nu uiți de rugăciunea stăruitoare și de faptele bune, care sunt strict necesare în calea îndreptării şi iertării. Ai căzut în păcat? Ridică-te! Şi nu deznădăjdui, fiindcă întristarea este un păcat greu, care slăbeşte sufletul. Citeşte cât mai mult din vieţile sfinţilor, şi ia-i drept model, fiindcă dintre aceştia, căzând în asemenea păcate, s-au ridicat.

DE LA SUFLET LA SUFLET,

Rubrică susținută de Preotul Octavian Moșin.

“Altarul Credinţei”


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Arhiva Video

Înscris în


Resurse


free counters

Urmăriți-ne pe Facebook!