„Instrumente juridice de protecţie a patrimoniului cultural” – genericul întrunirii unei echipe de lucru la Academia de Poliţie

La 25 iunie 2015, în incinta Academiei „Ştefan cel Mare” a fost organizată o masă rotundă cu genericul „Instrumente juridice de protecţie a patrimoniului cultural”.

La acest for ştiinţifico-practic au participat: Oleg Babin, viceministru al afacerilor interne; Gheorghe Postica, viceministru al culturii; Anatol Petrencu, director al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”; Aurelia Corneţchi, director adjunct pentru relaţii cu publicul al Muzeului Naţional de Istorie al Moldovei; Ion Tentiuc, şef al Secţiei Arheologie a Muzeului Naţional de Istorie al Moldovei; Tudor Zbârnea, director general al Muzeului Naţional de Artă a Moldovei; Protoiereu Octavian Moşin; Ion Gumenîi, decan al Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova; reprezentanţi ai organelor de drept, instituţiilor superioare de învăţământ din republică, precum şi corpul profesoral-didactic al Academiei „Ştefan cel Mare”.

Participanţii la lucrările forului au constatat că moştenirea istorico-culturală are o importanţă deosebită pentru întreaga societate, având un rol semnificativ în dezvoltarea ştiinţei, artei, învăţământului public, precum şi a altor sfere ale vieţii sociale. Ajunse până în zilele noastre, creaţiile de pictură, sculptură, artă aplicată, inscripţii foarte vechi şi multe alte exponente de informaţii ce reflectă viaţa şi activitatea generaţiilor precedente favorizează cunoaşterea diferitor etape de dezvoltare a poporului, asigurând, în acelaşi timp, succesiunea istorică a tradiţiilor culturale ale naţiunii.

Deşi există mai multe reglementări naţionale şi internaţionale care au menirea de a proteja tezaurul cultural, totuşi astăzi mai întâlnim multiple cazuri de atentate infracţionale şi de altă natură, obiectul cărora îl constituie valorile culturale. Iată de ce problema protejării moştenirii culturale a unei naţiuni trebuie să devină una dintre cele mai actuale. Astfel, pentru prevenirea şi combaterea reuşită a faptelor infracţionale care atentează la bunurile culturale ale Republicii Moldova, este extrem de important perfecţionarea cadrului legal existent în acest domeniu.

În contextul celor expuse, urmare discuţiilor purtate pe marginea subiectului abordat, Ministerul Afacerilor Interne şi Academia „Ştefan cel Mare”, în comun cu Ministerul Culturii, au venit cu o iniţiativă legislativă de modificare a legislaţiei penale şi a celei contravenţionale în scopul sporirii eficienţei în domeniul protecţiei patrimoniului cultural, care va fi înaintată Parlamentului Republicii Moldova.

Sursa: http://academy.police.md/

La final, preotul Octavian Moşin a venit cu unele constatări: „Biserica devine un partener de încredere în elaborarea şi implementarea unor amendamente la acest capitol – protecţia patrimoniului cultural. O bună parte din acesta este gestionat de către comunităţile religioase, prin darea în folosinţă a bisericilor şi mănăstirilor istorice, prin bunurile ce aparţin Bisericii şi slujitorilor.

Faptul că statul nostru se îngrijeşte de acest patrimoniu e o mare bucurie pentru Biserică, căci în unele ţări, chiar în zilele noastre, aceste bunuri sunt distruse, iar oamenii pentru convingerea religioasă sunt omorâţi ca în primele secole creştine.

Suntem încă o ţară în tranziţie, în care domină atâtea nereguli, inclusiv în domeniul protejării patrimoniului cultural. Prin distrugerea sau deteriorarea acestuia se comite o mare crimă faţă de trecutul nostru, se periclitează integritatea noastră morală.

Deşi încă din anul 1993 a fost adoptată Legea ocrotirii monumentelor şi Registrul monumentelor istorice, aceasta nu funcţiona, iar lista acestor edificii n-a fost publicată în Monitorul Oficial decât în 2010. Ulterior apar alte Legi –  a protejării patrimoniului arheologic, a patrimoniului imaterial şi a celui mobil. Or, statul ar trebui să includă toate categoriile de patrimoniu, precum sunt cele de arhitectură, ce se deteriorează şi se distruge, operele comemorative de război, mormintele şi monumentele.

Imperfecţiunea legislaţiei, lipsa culturii şi moralitatea scăzută, au dus ca în ultimul sfert de veac să sufere atât de mult patrimoniul nostru cultural.

Ar trebui să conştientizăm şi să promovăm acest tezaur, să conservăm şi dacă e nevoie să trecem în posesia statutului anumite bunuri, căci acestea aparţin nu doar proprietarului, ci întregii societăţi.

Să stopăm profanarea mormintelor şi a monumentelor, să oprim lucrările neautorizate în siturile arheologice, să identificăm arheologii negri şi alţi impostori, care să fie traşi la răspundere. Iar legea urmează a fi înăsprită şi toate amendamentele la legile existente, precum şi cele ce urmează a fi elaborate privind patrimoniul cultural, să contribuie la păstrarea, conservarea şi promovarea acestuia.

Să organizăm în comun, Biserica şi Statul, măsuri ce ar familiariza societatea cu tezaurul naţional. Slujitorii, oamenii de cultură, reprezentanţii ordinii de drept ş.a. categorii să fie instruite în acest domeniu. Numai astfel vom schimba lucrurile.

Biserica mereu a pledat pentru valorificarea realizărilor umane, dar mai cu seamă a ţinut şi a apărat atâtea bunuri bisericeşti, care ne reprezintă ca creştini.

Cei ce nu au trecut, la sigur nu pot intui viitorul!”


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Arhiva Video

Arhiva

Înscris în


Resurse


free counters

Urmăriți-ne pe Facebook!